TANZIMAT FERMANI

U cuncettu di Tanzimat 3 Novembre si riferisce à u periodu chì principia cù a dichjarazione di u decretu in 1839 è estendendu à 1879. Quand'ellu hè cunsideratu cum'è cuncettu, spressione di i cambiamenti è di e cunfigurazioni realizati in u settore puliticu, amministrativu, ecunomicu è socio-culturale;
L'edittu dichjaratu durante u regnu di Sultan Abdülmecid hè cunnisciutu cum'è u Gülhane-i Hattı Humayun.
Ragioni di Edictu
Per esse capace di ottene u sustegnu di i Stati europei circa l'Eggittu è di u Strittu è di sustene i stati europei; intervenzioni publiche. Inoltre, a vuluntà di creà una infrastruttura demucratica hè unu di i mutivi chì anu scatenatu a dichjarazione di u decretu. L'obiettivu era di aumentà a lealtà di i non-musulmani versu u statu è di riduce l'influenza di u naziunalisimu chì hè isciutu cun a Rivuluzione francese.
Pruprietà di Firman
Questu hè u primu passu versu u custituziunalisimu è a transizione à a demucrazia. Esprime u regnu di dirittu in più di limità u pudere di u Sultanu. U publicu ùn hà nisun rollu in a preparazione di u decretu.
Sustanze di u decretu
Prima di tuttu, l'uguaglianza davanti à tutti è u statu di dirittu hè statu enfatizatu. Cù l'assicuranza chì nimu ùn pò esse eseguitu senza prova è inghjustamente è ubbidendu e regule determinate in u reclutamentu di suldati, u procedimentu di demobilizazione deve esse realizatu in cunfurmità cù e regule. A sicurità serà assicurata annantu à e persone in termini di ugualità, vita, prupietà è onore. L'imposti sò determinati secondu u ingressu, è ognunu hà u dirittu di pussede o vende pruprietà o di eredità.
Contenutu di u decretu
Hè un testu di quasi trè pagine. In u testu, hè enfatizatu chì u statu hè in un periodu di decadenza, ma chì stu prucessu sarà rializatu cù e riforme è e lege da fà. È statu enfatizatu chì i salarii di u servitore civicu saranu musulmani è serebbi impeditu u corruzzione. Hè stata ispirata da a dichjarazione di i Diritti di l'Umanu è di i Cittadini in a Rivuluzione francese. Per a prima volta in a storia di u dirittu ottomanu, u cuncettu di cittadinanza è i prublemi à fassi per prutege i diritti di a cittadinanza sò dichjarati.
Ancu sè hè u primu passu versu l'andatu di dirittu, hè u primu passu in a direzzione custituziunale.
Cunsequenze di u decretu
Mentre u regnu di dirittu hè statu accettatu, u sultanu hà ristrettu i so puteri da a so propria vulintà. Mentre u principiu di u custituziunalismu hè statu accettatu in l'Imperu Ottumanu, e libertà persunale sò state espansive. Diversi innovazioni è riforme sò state fatte in i campi di a lege, l'amministrazione, u serviziu militare, l'educazione è a cultura.
Sì avete bisognu à fighjà i principii nantu à quale hè fundatu u decretu; sicurezza di vita è di prupietà, diritti per l'acquisizione di patrimoniu è eredità, principii di cittadinanza, prova aperta, pagamentu fiscale secondu u ingressu, u serviziu di u serviziu militare è a durata di u serviziu militare, l'ugualità davanti à a legge, u dirittu, a sicurità statale è i principii basi di a criminalità.





Pudete ancu piace questi
cumentu